Numele real al zeului era Baal-Zebul, care ]nsemna ΓÇ₧Baal DomnulΓÇ¥, nume reg[sit ]n Noul Testament ca Beelzebul (Mt 12, 24). ΓÇ₧Baal-ZebubΓÇ¥ era numele s[u de ocar[, realizat prin schimbarea unui singur sunet.
Ecron: una din cele cinci cet[@i ale Filistenilor (Ios 13, 3).
ΓÇ₧V_rtejul de v_ntΓÇ¥ (de propor@ii reduse sau de dimensiunea unei tornade) e o mi\care de mare vitez[ a aerului care se ]n\urubeaz[ ]ntrΓÇÖo p_lnie vertical[ ce se rote\te ]n spiral[ ascendent[, r[pind de la sol obiecte ΓÇö mai mici sau mai mari ΓÇö pe care le urc[ ]n v[zduh \i le las[ apoi s[ cad[ ]n alt[ parte. Pe un astfel de fenomen grandios se proiecteaz[ celebra ridicare a lui Ilie. E de observat c[ dintre cele trei trupuri care au p[r[sit p[m_ntul prin desprindere, numai despre al lui Iisus se spune limpede, f[r[ echivoc, c[ ΓÇ₧SΓÇÖa ]n[l@at la cerΓÇ¥ (Mc 16, 19; Lc 24, 51). Despre Enoh se spune c[, la un moment dat, ΓÇ₧nu sΓÇÖa mai aflat, pentru c[ Dumnezeu ]l str[mutaseΓÇ¥ (Fc 5, 24); ridicarea sa la cer e o ipotez[ exegetic[. C_t despre Ilie, autorul textului ]\i ia ΓÇö a\a cum va face Iezechiel ΓÇö o m[sur[ de precau@ie, introduc_nd similitudinea: ΓÇ₧... ca \i cum ar fi la cerΓÇ¥ (men@iune proprie Septuagintei). }n bun[ m[sur[, opinia Sfin@ilor P[rin@i este aceea c[ Ilie a fost astfel str[mutat ]ntrΓÇÖun loc pe care numai Dumnezeu ]l \tia.
Acest Ghilgal nu e cunoscuta cetate situat[ ]ntre Ierihon \i Iordan (Ios 4, 19), ci o localitate ce se afla pe drumul dintre Sichem \i Betel (la cca 12 km nord de Betel).
= Formul[ obi\nuit[ de jur[m_nt.
Prin ΓÇ₧fiii profe@ilorΓÇ¥ se ]n@elegeau to@i cei ce f[ceau parte din tagma profe@ilor. Ace\tia \tiu despre iminen@a evenimentului, dar Elisei ]\i va duce degetul la buze: ΓÇ₧T[ce@i!ΓÇ¥, subliniindu-i dimensiunea tainic[.
}n istorisirea celui mai spectaculos eveniment din via@a lui Ilie, naratorul folose\te trei verbe: anágo = „a ridica” (v. 1); lamváno = „a lua” (vv. 3 \i 5) \i analamváno = „a lua prin ridicare” — a\a cum iei un prunc ]n bra@e (vv. 9, 10 \i 11). }n toate cazurile, ac@iunea e a lui Dumnezeu; Ilie e obiectul ei.
Exclama@ie adresat[ lui Ilie, ca unui p[rinte spiritual care i-a fost r[pit.
= }n semn de durere.
}n momentul schimb[rii Sale la fa@[ (Mt 17, 1-9; Mc 9, 2-10; Lc 9, 28-36), Iisus ]i va avea al[turi, de o parte \i de alta, pe Moise \i Ilie, cei doi profe@i ale c[ror morminte au r[mas necunoscute, ]n timp ce morm_ntul gol al lui Iisus va constitui prima dovad[ a ]nvierii Sale din mor@i.
}n mentalitatea antic[, chelia era un semn al dizgra@iei divine (a\a cum era sterilitatea femeii). ΓÇ₧ChelΓÇ¥ era un cuv_nt de ocar[. Prin aceast[ mentalitate trebuie v[zut[ \i pedepsirea copiilor, o pedeaps[ pe care Noul Testament o va desfiin@a cu des[v_r\ire. Oricum, morala acestei nefericite ]nt_mpl[ri este aceea c[, ]n orice ]mprejurare, copiii trebuie s[-i respecte pe cei v_rstnici.
Ioram era fratele mai mic al lui Ohozia (care nu avusese fii).
Ahab \i Izabela fuseser[ cr_nceni adoratori ai lui Baal.
E vorba, desigur, de un tribut anual (dup[ aceste cifre, enorm). Platoul Moabului era renumit pentru p[\unile lui.
Un astfel de recens[m_nt descoperea num[rul b[rba@ilor buni de lupt[.
}n 3 Rg 19, 21 se men@ioneaz[ c[, dup[ ce fusese chemat, Elisei ]i slujea lui Ilie.
Adic[ peste Elisei (care, prin m_na Domnului, a fost luat ]n posesie de c[tre Acesta, devenind inspirat). Nu e pentru prima oar[ c_nd prezen@a \i lucrarea instrumentelor muzicale favorizeaz[ extazul profetic (vezi 1 Rg 10, 5-6).
T. M.: ΓÇ₧P_n[ la urm[, nΓÇÖa mai r[mas dec_t Chir-Haresetul; \i arunc[torii din pra\tie, ]nconjur_ndu-l, l-au lovitΓÇ¥. Chir-Hareset (men@ionat \i ]n Is 16, 7) era capitala Moabului.
Gestul suprem al regelui moabit, acela de a i-l sacrifica zeului Chemo\ pe propriul s[u mo\tenitor (dup[ ce-i e\uase ]ncercarea disperat[ de a str[punge r_ndurile inamice) va fi produs o mare impresie asupra Israeli@ilor, care-\i vor fi dat seama c[, distrug_nd totul ΓÇö ogoare \i izvoare ΓÇö merseser[ prea departe; a\a se explic[ retragerea lor de bun[ voie. T. M. e diferit: ΓÇ₧O mare m_nie sΓÇÖa st_rnit ]mpotriva lui IsraelΓÇ¥, ]n sensul c[ gestul regelui Me\a st_rnise indignarea propriului s[u popor ]mpotriva Israeli@ilor, care sΓÇÖar fi retras, astfel, de fric[.
So@ia unuia din tagma profe@ilor.
|unem: cetate ]n @inutul tribului Isahar.
Foi\orul era o camer[ construit[ pe acoperi\, la care se avea acces printrΓÇÖo scar[ exterioar[, ceea ce o f[cea independent[ de casa propriu-zis[.
ΓÇ₧... ]n fa@a luiΓÇ¥, adic[ ]n fa@a lui Ghehazi. Din text rezult[ c[, din ra@iuni de protocol \i bun[cuviin@[, gazda nu a intrat ]n camera oaspetelui, ci a r[mas ]n anticamera unde locuia Ghehazi; a\a se explic[ \i dialogul prin intermediar.
De aici rezult[ c[ Elisei avea rela@ii \i influen@[ ]n lumea mare.
Gazda oferise ospe@ie f[r[ nici un interes.
= Vaiet de durere.
Sluga ducea asinul de c[p[stru.
}ncrederea femeii nu e ]n servul (ucenicul) profetului, ci ]n profetul ]nsu\i.
ΓÇ₧... nΓÇÖa fost glas, \i nici auzΓÇ¥: expresie pentru ceea ce nu se ]nt_mpl[.
Pentru acest Ghilgal vezi nota de la 2, 1.
Aceast[ vi@[ era mai mult un vrej t_r_tor, asemenea cu cel de dovleac, \i avea pe el fructe de forma \i m[rimea unei portocale; miezul acestora, ingurgitat ]n cantit[@i mari, era foarte otr[vitor.
T. M.: ΓÇ₧Acesta [Neeman] a intrat la domnul s[u [regele] \i i-a spus: ...ΓÇ¥. Septuaginta prefer[ mijlocirea so@iei lui Neeman, sub]n@eleg_ndu-se c[ acesta nu putea s[ plece f[r[ \tirea \i ]nvoirea regelui.
Solicitarea nu putea fi f[cut[ dec_t de la suveran la suveran!
Regele Siriei vorbe\te cu autoritatea unui ]nving[tor (vezi v. 1), dar \i cu autoritatea celui ce, pu@in mai t_rziu, va dispune de cetatea Dotan (6, 13-14).
Regele crede c[ e vorba de o provocare, menit[ s[-i aduc[ un nou r[zboi cu Siria, \i-\i sf_\ie hainele ]n semn de doliu anticipativ.
Marele demnitar sirian se simte de dou[ ori jignit: profetul ]i vorbise prin intermediar \i nu-i oferise prilejul unei vindec[ri spectaculoase, cu un anumit ritual; profetul ]l umilise trimi@_ndu-l la apa Iordanului, a c[rei modestie nu suferea compara@ie cu frumuse@ea \i limpezimea r_urilor Damascului.
Raport_ndu-ne la versetul 5, Elisei refuz[ o avere enorm[: ]n 1954, aceasta era estimat[ (]n afara celor zece r_nduri de haine) la peste 80.000 de dolari!
Adev[ratele jertfe trebuiau aduse pe p[m_nt curat.
Elisei se arat[ ]ng[duitor fa@[ de obliga@ia profesional[ a lui Neeman, aceea de a-\i ]nso@i regele ]n templu \i, ]n ciuda convingerii sale intime, de a se supune cultului oficial. Rimon era un epitet al lui Hadad, zeul asirian al tunetului \i al vremii.
De fapt, tab[ra era un loc secret de p_nd[, unde regele sirian spera s[-\i prind[ inamicul ]ntrΓÇÖo ambuscad[.
Dotan: localitate situat[ la 22 km nord de Samaria; locul unde Iosif ]i g[sise pe fra@ii s[i p[sc_ndu-\i turmele (Fc 37, 17).
Cai \i care de foc, a\a cum fuseser[ la ridicarea lui Ilie (2, 11).
Referire la p_lcurile pomenite la 5, 2.
T. M.: ΓÇ₧... optzeciΓÇ¥.
Nu poate fi determinat[ capacitatea unui ΓÇ₧cabΓÇ¥. Oricum, pre@uri uria\e pentru o hran[ derizorie.
Istoricul Iosif Flaviu relateaz[ c[ ]n timpul asedierii Ierusalimului de c[tre armatele romane, ]n anul 70, locuitorii cet[@ii ajunseser[ s[-\i m[n_nce copiii. Dar nu numai ei: ]n Anglia, marea foamete din 1316 ]i f[cuse pe oameni s[-\i m[n_nce copiii, s[ m[n_nce c_ini, \oareci \i g[ina@ de porumbel.
= }n semn de p[rt[\ie la nenorocirea general[.
Regele ]l crede pe Elisei r[spunz[tor pentru ceea ce se ]nt_mpl[; se poate presupune un oarecare ]ndemn la rezisten@[, ]nso@it de promisiunea ajutorului divin.
ΓÇ₧Fiu de uciga\ΓÇ¥ putea fi mai degrab[ o expresie comun[ referitoare la orice declasat, a\a cum la Englezi va fi injuria: ΓÇ₧fiu de c[@eaΓÇ¥.
ΓÇ₧... jgheaburile ceruluiΓÇ¥: metafor[ folosit[ \i ]n relatarea asupra dezl[n@uirii potopului lui Noe (Fc 7, 11).
Aici se ]ncheie, de fapt, capitolul precedent. Versetele sunt ]ns[ \i o introducere la cele ce urmeaz[.
Desigur, ΓÇ₧caii \i carele lui IsraelΓÇ¥, for@e perceptibile ]nc[ din vremea lui Ilie.
Vezi 6, 32 ΓÇö 7, 2. Afl_nd de spectaculoasa ieftinire a hranei, poporul se ]mbulzea, ]nnebunit de foame, s[ prind[ ceea ce se putea. (De men@ionat c[ prin ΓÇ₧poart[ΓÇ¥ trebuie ]n@eleas[ pia@a, care se afla, de obicei, ]n fa@a interioar[ a por@ii).
}n limbajul biblic, prin ΓÇ₧casaΓÇ¥ cuiva se ]n@elegea toat[ ob\tea unei case: familia, servitorii \i, eventual, sclavii; ]n numeroase cazuri, descenden@ii dintrΓÇÖun str[mo\ comun (ΓÇ₧casa lui Iosif ΓÇ¥, ΓÇ₧casa lui VeniaminΓÇ¥ etc.).
R[mase f[r[ proprietar, bunurile acestuia deveneau proprietatea regelui (]n zilele noastre, a statului).
E vorba de Benhadad al II-lea.
Nimeni nu mergea la un profet s[-i cear[ o consulta@ie f[r[ a-i aduce un dar, mai mic sau mai mare, pe care acesta, de obicei, nu-l refuza. Prin expresia: ΓÇ₧Ia ]n m_n[ un darΓÇ¥ se ]n@elege: ΓÇ₧Ia cu tine un darΓÇ¥.
Elisei nu afirm[ c[ regele va tr[i, ci doar ]l ]ndeamn[ pe demnitar s[-i spun[ cuvintele de rutin[ pe care orice bolnav le a\teapt[. }n fond, soarta regelui nu mai intereseaz[, ea fiind pecetluit[, \i aceasta pare a fi ra@iunea pentru care Hazael ]l va asasina chiar a doua zi. Adev[rata profe@ie este aceea despre ascensiunea lui Hazael \i despre atrocit[@ile pe care noul rege al Siriei le va s[v_r\i asupra Israeli@ilor.
De fapt, Hazael fusese uns de c[tre Ilie (3 Rg 19, 15); Elisei nu face altceva dec_t s[-i pun[ ]n fa@[ viitorul s[u comportament.
Cei doi Ioram: regele lui Israel (852-841) \i regele lui Iuda (848-841) au fost contemporani ]n ultimii lor opt ani de domnie (de notat c[, ]n bun[ parte, cronologia suveranilor pomeni@i ]n V. T. este u\or aproximativ[).
3 Rg 22, 48: ΓÇ₧}n Idumeea pe atunci nu era rege, ci un loc@iitorΓÇ¥.
Ca ]n multe alte cazuri, Dumnezeu }\i alege instrumentul prin care va r[zbuna s_ngele nevinova@ilor uci\i de idolatri \i de uneltele lor.
E ]n firea \i obiceiul mitocanilor s[-i ia ]n der_dere pe slujitorii sau reprezentan@ii spiritului.
Textul original ΓÇö at_t cel ebraic c_t \i cel grecesc ΓÇö e obscur, traducerile difer[, dar acesta pare a fi ]n@elesul cel mai apropiat: cuprin\i de frenezie, f_rta@ii noului rege se \i v[d, fiecare, ]n rangul cel mai ]nalt, c_t mai aproape de ultima treapt[. (Nu e de mirare, de vreme ce chiar doi dintre ucenicii lui Iisus vor avea aceea\i ispit[ ΓÇö Mc 10, 35-37).
= Rezistent la lovituri \i boal[.
Rostirea din 3 Rg 21, 19, citat[ din memorie.
Bethagan (]n traducere: ΓÇ₧Casa gr[diniiΓÇ¥): ar putea fi identificat cu actualul Jenin.
Meghiddo: Veche cetate canaaneean[, devenit[ apoi israelian[, situat[ la sud de Izreel \i care domina ]ntreaga vale a lui Izreel.
M_ndr[, regina adoptase @inuta de ceremonie ]n care, de obicei, privea la fereastr[ serb[rile de strad[.
Aluzie la c[pitanul Zimri care-\i asasinase regele (vezi 3 Rg 16, 10).
Demnitari regali, eunucii erau preg[ti@i s[ tr[deze!
Citat din memorie (3 Rg 21, 23), cu precizarea c[ nu mai e vorba de ]ntregul trup al reginei, ci de resturile lui, \i cu adaosul lui Iehu.
Provocarea lui Iehu avusese ]n vedere factorul psihologic: un ins care fusese ]n stare s[ ucid[ doi regi ]ntrΓÇÖo singur[ zi nu putea fi un om obi\nuit, ci ]nzestrat cu puteri speciale, supraumane. A\adar, supunere total[!
Literal: ΓÇ₧Voi sunte@i drep@iΓÇ¥.
Bet-Eched (poate ]nsemna: ΓÇ₧Casa TunsoriiΓÇ¥): localitate situat[ ]ntre Izreel \i Samaria; identificat[ cu actuala Beit-Qad.
Dup[ Iosif Flaviu, Iehu \i Ionadab erau de mult[ vreme prieteni.
St_lpii ΓÇö de lemn sau de piatr[ΓÇö simbolizau prezen@a zeului.
ΓÇ₧Umbl[toareΓÇ¥ (popular): closet public.
Teribilul, crudul \i cinicul Iehu nu sΓÇÖa dovedit \i un bun ap[r[tor al hotarelor lui Israel. Profit_nd de sl[birea temporar[ a imperiului asirian, vigurosul Hazael a cucerit, aproape ]n ]ntregime, teritoriile israeliene de la est de Iordan.
Atalia era fiica lui Ahab \i a Izabelei. Moartea lui Ohozia a surprins-o ]n pozi@ia de regin[-mam[. Poftitoare de putere, a luat de ]ndat[ m[suri drastice de exterminare a tuturor posibililor sau eventualilor pretenden@i la tron. Domnia ei, de \ase ani, a ]nsemnat apogeul cultului lui Baal ]n regatul de sud, ea dovedindu-se tot at_t de aprig[ ca mama ei ]n Israel. Racine va face din ea eroina unei celebre piese de teatru.
Cheretienii: mercenari cretani, angaja@i mai ]nt_i de David ]n corpul de gard[ al regelui \i al casei sale. Ei formau o grup[ aparte (al[turi de Peletieni, mercenari recruta@i dintre Filisteni).
Din 2 Par 22, 11 \tim c[ Io\eba era so@ia preotului Iehoiada. Aceasta explic[, pe de-o parte, ascunderea copilului pe un timp at_t de lung \i, pe de alta, faptul c[ preotul devine ini@iatorul \i conduc[torul conspira@iei.
Nu exist[ repere pentru o imagine clar[ asupra acestor dispozitive militare; e limpede ]ns[ inten@ia lui Iehoiada: aceea de a controla cu stricte@e punctele de circula@ie. El alesese s_mb[ta ca zi pentru inaugurarea regelui.
Arme suflate cu aur, folosite numai cu prilejul marilor ceremonii \i defil[ri.
ΓÇ₧A fi ei poporul DomnuluiΓÇ¥: a-\i restaura credincio\ia fa@[ de Domnul, ceea ce ]nsemna, ]n primul r_nd, abolirea idolatriei \i ]ntoarcerea la credin@a ]ntrΓÇÖun singur Dumnezeu.
E vorba de trei feluri de d[ri c[tre templu: taxa fix[ ΓÇö \i la termen ΓÇö a fiec[rui credincios, plata pentru jertfa de r[scump[rare \i, ]n plus, orice ofrand[ benevol[.
ΓÇ₧... nu se puteauΓÇ¥: nu ]n sensul c[ era interzis, ci ]n acela c[ banii nu erau destui ca s[ se mai fac[ \i altceva dec_t lucr[rile curente.
Aceast[ men@iune special[ nu era de natur[ s[-i onoreze pe preo@ii vremii (pe care, de altfel, ]i vor ]nfiera \i numero\i profe@i).
ΓÇ₧SlugileΓÇ¥ (aici): ofi@erii superiori ai armatei.
Acesta va fi Benhadad al III-lea (de care va fi vorba ]n versetul 25).
ΓÇ₧Tufi\urileΓÇ¥ (sau ΓÇ₧desi\urileΓÇ¥ sau ΓÇ₧cr_ngurileΓÇ¥) erau locurile obscure ]n care se desf[\urau ritualurile orgiastice ale Astartei.
E vorba de Ieroboam al II-lea, fiul lui Ioa\ (]n text e omis[ formula de rutin[ cronic[reasc[).
Cuvintele pe care Elisei le rostise la desp[r@irea de Ilie (2, 12).
ΓÇ₧Pun_nd m_na pe arcΓÇ¥, regele, de fapt, l-a ]ntins cu am_ndou[; Elisei ]i dubleaz[ mi\carea.
Fereastra, pe atunci, era o simpl[ deschiz[tur[ ]n perete, f[r[ geam; a o ΓÇ₧deschideΓÇ¥ ]nsemna, ]n acest caz, a-i da perdelu@a la o parte, mi\care ce putea fi f[cut[ u\or cu v_rful s[ge@ii. ΓÇ₧... dinspre r[s[ritΓÇ¥: ]n direc@ia Siriei.
La moartea sa, Elisei trecuse de optzeci de ani.
}nceputul anului ebraic era toamna; atunci obi\nuiau s[ n[v[leasc[ t_lharii, dup[ str_ngerea recoltelor. Pe de alt[ parte, mormintele evreie\ti erau s[pate ]ntrΓÇÖun perete st_ncos \i acoperite cu c_te o lespede de piatr[. }n cazul de fa@[, oamenii nu ajunseser[ la morm_ntul destinat mortului; c_nd au dat cu ochii de t_lhari (care se aflau la o oarecare distan@[), ei sΓÇÖau gr[bit \i au dat la o parte lespedea morm_ntului care le era mai aproape \i care era al lui Elisei (desigur, dup[ mult[ vreme de la moartea acestuia). A\a sΓÇÖa produs minunea. Credin@a c[ relicvele unor oameni ai lui Dumnezeu ]\i p[streaz[ puterea de a face minuni st[ la temelia cultului sfintelor moa\te.
A\adar, nu pentru c[ oamenii ar fi meritat mila, ci pentru c[ Dumnezeu Se ]nd[r[tnicea s[-|i @in[ f[g[duin@a.
T. M. adaug[: ΓÇ₧... pentru momentΓÇ¥ (sau: ΓÇ₧p_n[ acumΓÇ¥).
Adic[ Hazael. E vorba de @inuturile men@ionate ]n 10, 32-33.
La ]nceput, legea lui Moise enun@ase solidaritatea genera@iilor, at_t ]n vin[ c_t \i ]n pedeaps[. Deuteronomul (a doua lege) a anulat acest principiu, introduc_ndu-l pe acela al responsabilit[@ii individuale, principiu pe care Iezechiel \i-l va ]nsu\i pe deplin (18, 20).
ΓÇ₧St_ncaΓÇ¥ era o cetate moabit[ ]n Valea S[rii, adic[ ]n prelungirea depresiunii dintre Marea Moart[ (Marea S[rat[), \i golful Aqaba.
De fapt, era o obraznic[ provocare la r[zboi. Ioa\, deloc lipsit de o anume seme@ie, r[spunde printrΓÇÖo fabul[-avertisment.
E vorba de profetul Iona, pe care introducerea c[r@ii care-i poart[ numele ]l nume\te, de asemenea, ΓÇ₧fiul lui AmitaiΓÇ¥ (Iona 1, 1). Numai de aici ]ns[ \tim c[ era originar din Gat-Hefer, cetate ]n @inutul tribului Zabulon, \i c[ a avut o misiune profetic[ pe l_ng[ regele Ieroboam al II-lea.
E posibil ca propriii s[i concet[@eni din Tir@a (vechea capital[ a regatului de nord) s[ fi reprobat asasinatul prin care Menahem devenise rege ]n Samaria; de unde, represaliile. Textul Ebraic se refer[, f[r[ motiva@ie, la o alt[ cetate, anume Tipsa, care ]ns[ se afla pe Eufrat \i al c[rei nume a fost corectat de copi\ti: Tapuah (o mic[ localitate, foarte pu@in cunoscut[, pe hotarul dintre Efraim \i Manase).
Sub numele de ΓÇ₧FulΓÇ¥ era cunoscut, ]n Babilonia \i ]n @[rile mediteraneene, Tiglatfalasar al III-lea (745-724), cel prin care imperiul asirian, dup[ o lung[ perioad[ de declin, \i-a ]ntins considerabil hotarele. Dup[ ]nfr_ngerea Armenilor, noul rege a ]ntreprins o mare campanie militar[ ]n vest, ajung_nd la Mediterana; ]n 738 ]i pl[teau tribut regele Damascului, regele Israelului \i, practic, to@i principii din zon[. La valorile de azi, tributul pl[tit de c[tre Menahem ΓÇö care devenise un fel de rege-p[pu\[ ΓÇö se ridica la dou[ milioane de dolari aur. De altfel, acesta a fost ]nceputul declinului regatului de nord, care, ]n 722 (sau 721), sub Sargon al II-lea, va fi transformat ]n provincie asirian[, sub numele de Samarina, prin deportarea masiv[ a popula@iei \i ]nlocuirea ei cu cinci triburi asiatice.
T. M.: ΓÇ₧... ]n turnul (fort[rea@a) casei domne\tiΓÇ¥.
Tiglatfalasar al III-lea este cel care a instaurat o nou[ politic[ fa@[ de locuitorii unei @[ri ]nvinse: ]n loc de a-i masacra sau de a-i vinde ca sclavi, ]i deporta pe teritoriul Asiriei, ca m_n[ de lucru ieftin[; ]n locul lor aducea coloni\ti de prin alte p[r@i.
Ahaz a adoptat o religie sincretist[ \i, ]n virtutea acesteia, a introdus ]n templu o seam[ de obiecte \i ritualuri idolatre (ceea ce, desigur, era mai r[u dec_t idolatria ]n sine). De asemenea, el a restaurat cultul zei@ei Astarte (I\tar) \i a zidit un jertfelnic dup[ modelul v[zut ]n Damasc.
ΓÇ₧A trece un copil prin focΓÇ¥ era, ]n cultele idolatre, un ritual de purificare. Exista ]ns[, mai ales ]n cultul lui Baal, \i obiceiul de a-i jertfi zeului, prin ardere ]n foc, pe copilul ]nt_i-n[scut. Dup[ o seam[ de exege@i, se pare c[ Ahaz a introdus acest ritual ]n @ara sa, ]ncep_nd cu propriul s[u copil, ceea ce ]nseamn[ c[ expresia ΓÇ₧l-a trecut prin focΓÇ¥ trebuie citit[: ΓÇ₧l-a ars cu focΓÇ¥ (N. H. Snaith). Din Ieremia 7, 31 reiese limpede c[ acesta era un ritual deja ]mp[m_ntenit ]n regatul de sud.
Altarul putea fi al unui cult idolatru din Siria sau din Asiria.
Jertfelnicul f[cut de Solomon.
E vorba de Salmanasar al V-lea (726-722), urma\ul lui Tiglatfalasar al III-lea \i predecesorul fiului s[u, Sargon al II-lea (721-705).
Cronicile asiriene ]i atribuie lui Sargon al II-lea cucerirea Samariei \i deportarea popula@iei, evenimente care sΓÇÖar fi petrecut ]n 722 sau 721. E posibil ]ns[ ca fiul s[ fi des[v_r\it ceea ce ]ncepuse tat[l, a\a cum se va ]nt_mpla, mult mai t_rziu, cu Vespasian \i Titus, cuceritorii Ierusalimului (70 d. H.). Oricum, acesta a fost sf_r\itul regatului de nord, pe care cuceritorii l-au numit Samarina \i pe teritoriul c[ruia au adus, drept coloni\ti, cinci triburi asiatice. Aceste triburi, ]mpreun[ cu Israeli@ii r[ma\i pe loc \i cu supravie@uitorii ce se vor ]ntoarce, vor alc[tui, prin amestec, popula@ia Samarinenilor (cunoscut[ astfel \i ]n vremea Noului Testament); religia lor sincretist[ \i obiceiurile bizare vor instaura ]ntre ei \i Iudei o ur[ ne]mp[cat[. }n cele ce urmeaz[ (vv. 7-23) se d[ motiva@ia teologico-moral[ a acestei tragedii.
ΓÇ₧... locuri deΓÇÖmpreunareΓÇ¥ (men@iune proprie Septuagintei): fie locuri ale prostitu@iei sacre, fie locuri ale unor adun[ri secrete.
ΓÇ₧A-\i ]nv_rto\a cineva cerbiceaΓÇ¥: a fi ]nc[p[@_nat, ]nd[r[tnic, refractar.
ΓÇ₧De\ert[ciuniΓÇ¥ = idoli. Cel care se ]nchin[ la un idol devine tot at_t de g[unos ca \i zeul cu care se identific[.
ΓÇ₧Puterea (sau ΓÇ₧puterileΓÇ¥) ceruluiΓÇ¥: referire la cultul astrelor.
Aici apare pentru prima oar[ numele Samarinenilor ca popula@ie ce tr[ia ]n centrul \i nordul @[rii, a\a cum va fi numit[ \i ]n vremea Noului Testament.
„Frica de Domnul” (adic[ de Iahvé, Dumnezeul lui Israel) era acel minimum elementar pe care imigran@ii p[g_ni \i l-au ]nsu\it, dar f[r[ s[-l dep[\easc[.
F[cut \i ridicat din porunca Domnului, \arpele de aram[ avusese, la vremea lui, un rol benefic, vindec[tor (Nm 21, 8-9); ]n timp ]ns[, datorit[ formei \i materiei sale, fusese asimilat unui idol, ceea ce a atras aten@ia marelui reformator religios \i moral care a fost regele Iezechia (716-687). C_t despre ΓÇ₧Nehu\tanΓÇ¥, acest nume ]nseamn[ ΓÇ₧lucru de aram[ΓÇ¥: semn de dispre@.
Urm[toarele patru versete (9-12) repet[, cu unele aproxima@ii, relatarea din 17, 3-6.
Textul cuprins ]ntre 18, 13 ΓÇö 19, 37 se reg[se\te, cu unele omisiuni sau ad[ugiri, ]n Is 31, 1 ΓÇö 39, 8, cu scopul de a-i oferi cititorului contextul istoric ]n care intervine profetul.
Senaherib sΓÇÖa urcat pe tronul Asiriei dup[ moartea lui Sargon al II-lea, ]n 704, \i a domnit p_n[ ]n 681. Prima sa invazie asupra regatului Iuda a avut loc la 701 ]. H.
Lachi\: cetate mare \i puternic[, unde se instalase Senaherib (la cca. 45 kilometri sud-vest de Ierusalim).
Tributul pl[tit de Iezechia, potrivit cronicilor asiriene (care mai men@ioneaz[: patruzeci \i \ase de cet[@i ocupate, dou[ sute de mii de robi \i un mare num[r de animale) se ridica, ]n echivalentul de ast[zi, la 2.500.000 dolari.
De fapt, acestea nu erau nume proprii, de persoane, ci denumirile rangurilor pe care cei trei le aveau la curtea \i ]n oastea regelui.
}n cele ce urmeaz[ (vv. 19-35) Rab\ache v[de\te nu numai trufie, dar \i arta de a-\i demobiliza moral adversarii; se vede \i faptul c[ era la curent cu reforma religioas[ a lui Iezechia, dar \i cu credin@a c[ el, invadatorul, este un instrument al lui Iahvé (Domnul).
ΓÇ₧Limba sirian[ΓÇ¥ (mai exact, ΓÇ₧siriac[ΓÇ¥): dialect al limbii aramaice, folosit mai ales de c[rturari. La r_ndul ei, aramaica, originar[ din Mesopotamia \i r[sp_ndit[ ]n ]ntregul Orient cre\tin, devenise a doua limb[ oficial[ a diploma@iei orientale. }n vremea lui Iezechia, aramaica era cunoscut[ numai de c[tre marii dreg[tori ai regatului. Mai t_rziu ]ns[, dup[ ce ebraica clasic[ a ]nceput s[ se numere printre limbile moarte, ea va deveni limba poporului; ]n ea vor vorbi Domnul Iisus \i Apostolii S[i.
Aceast[ ultim[ ]ntrebare (absent[ ]n T. M.) este preluat[ din recensio Origenis \i recensio Luciani.
Hainele sf_\iate: semn de triste@e, doliu, jale.
Isaia, care-\i ]ncepuse mandatul profetic cu patruzeci de ani ]n urm[, se afla acum, ]nc[rcat de faim[, spre sf_r\itul vie@ii.
Expresia: ΓÇ₧Dumnezeul t[uΓÇ¥ nu ]nseamn[ c[ Isaia ar avea alt Dumnezeu dec_t regele \i trimi\ii s[i, ci c[ profetul, prin mandatul s[u, se afl[ ]ntrΓÇÖo rela@ie special[ cu Domnul.
ΓÇ₧... cei care au r[masΓÇ¥: cei ce se mai aflau ]n Ierusalim dup[ deportarea, ]n 701, a nu mai pu@in de 200.000 de robi (vezi 18, 14 \i nota).
Libna: cetate ]n Iudeea, aproape de hotarul Filistenilor (alta dec_t locul de popas al Israeli@ilor ]n pustie, men@ionat cu acest nume ]n Nm 33, 20-21).
Cet[@i \i @[ri de pe ambele maluri ale Eufratului.
Urmeaz[ un poem de mare frumuse@e, ]n care se recunoa\te stilul literar al lui Isaia. Dac[ textul din Is 37, 22-35 prezint[ unele (foarte pu@ine) diferen@e, ele i se datoreaz[, desigur, autorului.
}n g_ndirea \i limbajul lui Isaia, ΓÇ₧fiica SionuluiΓÇ¥ \i ΓÇ₧fiica IerusalimuluiΓÇ¥ ]i desemneaz[ pe locuitorii aceleia\i cet[@i.
Cu toate c[ Senaherib a fost, f[r[ sΓÇÖo \tie, instrumentul lui Dumnezeu, trufia lui va fi, la r_ndu-i, pedepsit[.
Semnul restaur[rii: perioada lipsurilor cumplite va fi urmat[ de o alta, a bel\ugului, siguran@ei \i m_ntuirii. (De aici, profetul i se adreseaz[ lui Iezechia).
ΓÇ₧R[m[\i@a lui IsraelΓÇ¥ (idee care-\i va deschide ]n literatura biblic[ un drum glorios ΓÇö p_n[ la Pavel) se va alc[tui nu numai din Israeli@ii supravie@uitori ai deport[rilor, ci \i din cei r[ma\i la centru, ]n Ierusalim.
Vezi nota de la Is 37, 35.
E vorba de un cadran solar; ]n mijloc era ]nfipt[ o tij[, a c[rei umbr[, mi\c_ndu-se odat[ cu soarele, indica ora. Dup[ tradi@ia talmudic[, atunci c_nd regele Ahaz (care fusese un r[u c_rmuitor) a murit, Dumnezeu a scurtat ziua cu zece trepte (grade, linii). A\adar, c_nd lui Iezechia i sΓÇÖa dat ]napoi s[n[tatea, ziua a revenit la durata ei normal[ (cf. Solomon B. Freehot, apud Manley).
}n afar[ de faptul c[ asemenea gesturi f[ceau parte din eticheta cur@ilor orientale, solia lui Merodac Baladan (al c[rui nume real era Marduk-abal-idinna) avea, dup[ Iosif Flaviu, \i un scop politic: acela al unei alian@e cu Iezechia. Acesta, la r_ndul s[u, va dori s[ arate c[, ]n cazul unei alian@e, el nu e un rege s[rac, care s[ nu-\i poat[ ]ntre@ine armata. El ]ns[ nu-\i d[ seama de unul din adev[rurile crude ale istoriei: aliatul de azi poate fi inamicul de m_ine.
ΓÇ₧FiiiΓÇ¥ ]nseamn[ ΓÇ₧urma\iiΓÇ¥ (a\a cum ΓÇ₧p[rin@iiΓÇ¥ ]nseamn[, deseori, ΓÇ₧str[mo\iiΓÇ¥). Profe@ia lui Isaia sΓÇÖa plinit ]n vremea lui Nabucodonosor, care a cucerit Ierusalimul, l-a supus pe regele Ioiachim \i l-a deportat pe Iehonia, urma\ul s[u, ]mpreun[ cu toat[ curtea lui, confisc_nd \i toate averile regale (vezi capitolul 24). ΓÇ₧EunuciiΓÇ¥ (]n contextul de aici) erau prizonieri castra@i \i pu\i s[ p[zeasc[ haremul.
Iat[ un r[spuns nea\teptat, care ]ns[ vrea s[ arate c[ regele, de\i avertizat asupra unor dezastre viitoare, nu pune la ]ndoial[ cuv_ntul lui Dumnezeu. (}n Is 39, 8: ΓÇ₧... dar m[ rog ca ]n zilele mele s[ fie pace \i dreptateΓÇ¥).
De\i a avut domnia cea mai lung[ dintre to@i regii lui Iuda, Manase ne-a l[sat imaginea suveranului furibund care nu se mul@ume\te s[ restaureze, amplificat[, idolatria, dar simte, diabolic, \i voluptatea profan[rii celor sfinte.
T. M.: ΓÇ₧chipul A\ereiΓÇ¥.
Prin ΓÇ₧AmoreiΓÇ¥ se ]n@elegeau, de obicei, neamurile care locuiser[ Palestina ]nainte de sosirea Evreilor.
Ierusalimului i se vor aplica unit[@ile de m[sur[ care-au lucrat asupra Samariei (desfiin@at[ ca entitate politic[) \i asupra lui Ahab (condamnat la nimicire). „Funia de m[sur[” \i „firul cu plumb” alc[tuiesc, stilistic, un oximoron: unelte de construc@ie, ele pot fi, prin r[sturnare, unelte de d[r_mare. C_t despre „oala \tears[” (imagine unic[ ]n Biblie), ea este simbolul-avertisment al nimicirii totale \i metodice; verbul apaleífo = „a \terge” are nuan@a de „a cur[@i” (a ]nl[tura necur[@ia), dar \i pe aceea, absolut[, de „a \terge de pe fa@a p[m_ntului”, a\a cum e folosit ]n Fc 6, 7.
Elogiu total, f[r[ rezerve, pe care autorul i-l acordase numai lui Iezechia, bunicul lui Iosia (18, 3). David r[m_ne, \i aici, regele-etalon.
Anul 622 ]. H. C_t despre ΓÇ₧luna a optaΓÇ¥, precizarea se afl[ numai ]n Septuaginta.
E vorba de banii aduna@i ]n lada instituit[ de regele Ioa\, destina@i exclusiv lucr[rilor de repara@ii (vezi 12, 5-16).
Denumirea de ΓÇ₧Cartea legii (acesteia)ΓÇ¥ se afl[ numai ]n Deuteronom (28, 61; 29, 21; 30, 10; 31, 26), precum \i ]n Cartea lui Iosua Navi (1, 8; 8, 34 ΓÇö cu referire la aceea\i oper[ a lui Moise), de unde concluzia c[ scrierea nu putea fi altceva dec_t Deuteronomul, fie integral, fie cel pu@in partea lui legislativ[, cu toate prescrip@iile, cu binecuv_nt[ri pentru cei ce vor respecta legea, dar \i cu aspre blesteme pentru cei ce o vor c[lca. E posibil ca ea s[ fi fost ascuns[, pierdut[ ΓÇö sau chiar uitat[ ΓÇö ]n anii de groaz[ ai nelegiuitului Manase. Oricum, descoperirea ei reprezint[ un moment foarte important din via@a fiilor lui Israel, ea devenind izvorul noului suflu pe care Iosia ]l va da vie@ii religioase din regatul de sud. De notat c[, la acea vreme, cele cinci c[r@i ale lui Moise nu circulau laolalt[, ]n opera compact[ ce se va numi Pentateuhul, ci ]n p[r@i separate.
ΓÇ₧|i-a sf_\iat haineleΓÇ¥ ]n semn de durere \i jale, descoperind uria\a distan@[ dintre poruncile lui Dumnezeu \i comportamentul celor chema@i s[ le respecte.
Era ]n tradi@ia regilor de a-L consulta pe Dumnezeu prin mijlocirea unui profet. Pe Hulda nΓÇÖo cunoa\tem \i din alt[ parte; a fost preferat[, probabil, pentru c[ locuia mai aproape, so@ul ei av_nd ]n grij[ ve\mintele de slujb[ ale preo@ilor de la templu.
ΓÇ₧B[tr_niiΓÇ¥ reprezentau puterea local[ a fiec[rei comunit[@i \i erau convoca@i ]n ]mprejur[ri speciale.
Textual: ΓÇ₧... a \ezut l_ng[ st_lp (coloan[)ΓÇ¥, locul consacrat pentru jil@ul din templu al regelui (acela\i pe care arhiereul Iehoiada ]l a\ezase pe regele copilandru Ioa\) (11, 14).
„Leg[m_ntul” nu era altceva dec_t f[g[duin@a solemn[ c[ vor fi respectate toate condi@iile deuteronomice prin care fiii lui Israel ]\i puteau men@ine statutul de „poporul Meu”. Regele l-a proclamat ]n numele poporului, iar acesta, ]n ]ntregime, „a stat ]ntru leg[m_nt” (éste en te diathéke), ceea ce consun[ \i cu Textul Ebraic. Acest „]ntru” nu denot[ o simpl[ aderare (orice aderare e oarecum periferic[), ci o angajare l[untric[, o integrare fiin@ial[ a omului ]n ]ns[\i substan@a cuv_ntului lui Dumnezeu.
Pentru explica@ia acestei str[mut[ri vezi v. 15.
ΓÇ₧Tufi\ulΓÇ¥ (natural sau anume f[cut) era locul \i simbolul prostitu@iei sacre ]n cultul Astartei.
ΓÇ₧Groapa de ob\te a oamenilor de r_ndΓÇ¥ (vezi \i Ir 26, 23) (literal: ΓÇ₧groapa fiilor poporuluiΓÇ¥) era ceea ce ast[zi se nume\te ΓÇ₧groapa comun[ΓÇ¥. }n vechime, doar oamenii ]nst[ri@i ]\i puteau permite s[ aib[ un morm_nt s[pat ]n st_nc[, ]nchis cu o lespede vertical[; groapa comun[ era s[pat[ ]n p[m_nt. Aruncarea cenu\ii idole\ti pe o astfel de groap[ ]nsemna desacralizarea total[ a ultimelor r[m[\i@e p[g_ne.
E vorba de homosexuali b[rba@i. De\i Deuteronomul interzicea drastic homosexualitatea de ambe sexe (Dt 23, 19), existen@a acestui p[cat e consemnat[ de mai multe ori ]n istoria iudaic[ (ex. 3 Rg 14, 24). Desigur, ΓÇ₧casaΓÇ¥ acestora se afla ]ntrΓÇÖo anex[ a templului.
E vorba de voalurile din cultul Astartei.
Nu se \tie ce era aceast[ ΓÇ₧cas[ a por@ilorΓÇ¥. Unii anali\ti ai termenului ebraic cred c[ e vorba de ΓÇ₧casa satirilorΓÇ¥ (ace\tia fiind @apii mitologici din familia zeului Pan).
ΓÇ₧TofetulΓÇ¥ era locul unde copiii erau ΓÇ₧trecu@i prin focΓÇ¥ (purifica@i ]nainte de a-i fi sacrifica@i lui Baal sau lui Moloh) sau, de-a dreptul, ar\i (vezi nota de la 16, 3). ΓÇ₧Valea lui HinomΓÇ¥ se afla l_ng[ Ierusalim; mai t_rziu se va numi Gheena \i era locul unde se aruncau \i ardeau gunoaiele ora\ului.
Betelul se afla ]n fostul stat al lui Israel. Profit_nd de faptul c[ imperiul asirian intrase ]ntrΓÇÖo perioad[ de declin dup[ moartea lui Asurbanipal (628 ]. H.), Iosia a recucerit o parte din teritoriul Samariei, ceea ce i-a permis s[-\i extind[ ac@iunea \i aici.
Vezi istoria ]n 3 Rg 13, 1-8; omul lui Dumnezeu ]l prevestise nominal pe Iosia.
Conform Deuteronomului, mielul pascal nu putea fi jertfit oriunde, ci numai ΓÇ₧]n locul pe care Domnul ]l va alegeΓÇ¥, adic[ ]n Ierusalim (Dt 16, 2, 5-7).
ΓÇ₧TerafimiΓÇ¥: idoli mici de lemn, zeit[@i casnice; un fel de pena@i (vezi \i nota de la Fc 31, 19).
Textul anun@[ marele dezastru din 587 ]. H.
E de presupus c[ Iosia, c[ut_nd s[ exploateze conflictul armat dintre cele dou[ imperii, a ]ncercat o ac@iune pe cont propriu, ]n favoarea recuceririi celorlalte teritorii ale Samariei, ceea ce ar fi dus la restaurarea regatului lui Solomon. Nici un imperiu ]ns[ nu tolereaz[ a\a ceva! C_t despre locul mor@ii lui Iosia: }n limba ebraic[, muntele Meghiddo este har-meghidd├┤, ceea ce ]n limba greac[ a devenit Armagheddon: simbol al ultimei mari b[t[lii ]mpotriva lui Dumnezeu (vezi Ap 16, 16 \i nota).
De notat: ΓÇ₧... p[rin@ii luiΓÇ¥, iar nu ΓÇ₧p[rintele s[uΓÇ¥, a\a cum era formula consacrat[; deci a se citi: ΓÇ₧... str[mo\ii s[iΓÇ¥.
E posibil ca Neco (care-\i instalase cartierul general la Ribla) s[-l fi suspectat pe Ioahaz c[ duce mai departe politica na@ionalist[ a tat[lui s[u.
Nabucodonosor era fiul lui Nabopolasar, cel care, pe de o parte, zdrobise armatele Faraonului Neco (609 ]. H.) \i, pe de alta, pusese cap[t imperiului asirian (606 ]. H.). El a domnit ]ntre 605 \i 562. Potrivit teologiei vechitestamentare, Nabucodonosor a fost instrumentul prin care Domnul |i-a pedepsit poporul infidel, f[r[ ca prin aceasta s[-l fi scutit de r[spundere \i pedeaps[ pentru trufie \i cruzime.
Acestea erau bande u\or ]narmate care h[r@uiau popula@ia prin incursiuni \i jafuri repetate. E posibil ca ele s[ fi ac@ionat din porunca lui Nabucodonosor, spre a-l @ine pe Ioiachim ocupat p_n[ la vremea atacului.
E vorba de profe@ii Ieremia \i Urie (vezi Ir 26, 20-23)
Prin victoria lui Nabucodonosor asupra Faraonului Neco, la Carchemi\, ]n 605 ]. H., regele Babilonului ]\i anexase, ]n ]ntregime, Siria \i Palestina.
Text u\or corectat dup[ T. M. Prin ΓÇ₧serviiΓÇ¥ s[i se ]n@eleg ofi@erii, generalii.
Textual: ΓÇ₧fiul s[uΓÇ¥. Corectat dup[ T. M. Sedechia era fratele bun al lui Ioahaz, cel pe care Neco ]l dusese rob ]n Egipt (608 ]. H.), unde a \i murit (vezi 23, 34). A\adar, Nabucodonosor avea motive s[ cread[ c[ noul rege avea resentimente fa@[ de Egipteni.
Toat[ aceast[ dram[ ne este relatat[ pe larg ]n cartea lui Ieremia (vezi \i Introducerea). Contemporan cu Sedechia \i lucid ]n mandatul s[u divin, profetul ]l sf[tuise pe rege s[ adopte o politic[ ]n@eleapt[ ]ntrΓÇÖo situa@ie f[r[ ie\ire, dar nu a fost ascultat. Consecin@a: ]nt_mpl[rile din capitolul urm[tor.
T. M. adaug[: ΓÇ₧... ]n cea de-a zecea zi a luniiΓÇ¥. Asediul Ierusalimului a ]nceput spre sf_r\itul lui decembrie 589 \i a durat doi ani.
}nfometa@i, asedia@ii au f[cut o bre\[ ]n zidul interior al cet[@ii \i au izbutit s[ ias[ prin spa@iul dintre cele dou[ ziduri. ΓÇö Prin Caldei se ]n@eleg Babilonienii.
Nabucodonosor ]\i stabilise cartierul general la Ribla, acolo unde \i-l avusese Faraonul Neco (vezi 23, 33).
A-i pune picioarele ]n piedic[ de cai era o pedeaps[ mai umilitoare dec_t punerea ]n lan@uri; procedeu barbar, atestat de m[rturiile vremii.
Fraz[ suspendat[. Asupra acestui jaf, mai am[nun@it[ este relatarea din Ir 52, 13-20.
De la Ieremia (40, 7) \tim c[ ace\tia se retr[seser[ ΓÇ₧la c_mpΓÇ¥.
Textul Septuagintei ni-l prezint[ pe Godolia ca mai apropiat de pozi@ia lui Ieremia, aceea de a se g[si un cu ocupantul; expresia ΓÇ₧trecerea CaldeilorΓÇ¥, proprie Septuagintei, implic[ o nuan@[ fin[ de optimism, menit[ s[ ]ndulceasc[ ]ndemnul la compromis. Iosif Flaviu ]l ]nf[@i\eaz[ ca pe un om bun \i generos, iar de la Ieremia (40, 13-16) \tim c[, de bun[-credin@[, a refuzat s[-l cread[ pe Iohanan c[ Ismael ar fi un tr[d[tor, ceea ce l-a costat via@a.
Evil-Merodac, fiul \i succesorul lui Nabucodonosor, a domnit ]ntre 562 \i 560.
ΓÇ₧A ridica frunteaΓÇ¥ (literal: ΓÇ₧capulΓÇ¥) cuiva: a gra@ia pe cineva \i a-i reda o parte din drepturi.
Patru din t[bli@ele cu inscrip@ii cuneiforme descoperite sub parterul sudic al palatului lui Nabucodonosor se refer[ la ra@iile alimentare pe care casa regal[ le oferea, cu regularitate, lui Ioiachim \i colegilor s[i de deten@ie.
